Poziția ferestrei în grosimea peretelui influențează direct pierderile de căldură. Montată în planul izolației, nu în mijlocul zidăriei, fereastra reduce punțile termice și riscul de condens la colțuri. Ghidurile ConstrucțiiPlus pornesc de la această regulă, valabilă pentru orice casă nouă, de la proiect până la recepția lucrărilor.
De ce contează planul în care stă fereastra
Tocul unei ferestre este o zonă slabă termic, iar zidăria din jur poate conduce frigul spre interior. Dacă fereastra stă în mijlocul peretelui, izolația exterioară nu ajunge să o acopere, iar între cele două rămâne un loc pe unde căldura fuge. Rezultatul se vede iarna: colțuri reci, condens, iar în timp mucegai. ConstrucțiiPlus tratează izolația și instalațiile în ordinea lucrărilor de șantier.
Cele trei poziții posibile
- Fereastra în planul zidăriei, montată aproape de fața interioară; este cea mai întâlnită, dar cea mai expusă la punți termice.
- Fereastra în axul izolației, aproape de planul în care se află termoizolația; reduce pierderile și este un compromis bun.
- Fereastra în planul izolației exterioare, fixată cu console; are cele mai bune rezultate termice, dar cere detalii de execuție atente.
Alegerea depinde de structura peretelui, de grosimea izolației și de arhitectură. Hotărăște-o din faza de proiect, nu pe șantier.
Cum se evită pierderile de căldură
Acoperă tocul cu izolație
Izolația de pe fațadă trebuie să acopere câțiva centimetri din toc, ca să nu rămână o linie rece în jurul ferestrei. Pe glafuri și pe lateral, continuă izolația până la toc, folosind plăci subțiri dar eficiente.
Etanșează în trei straturi
Un montaj corect folosește bandă etanșă pe interior, care oprește vaporii și aerul cald, spumă poliuretanică pentru umplerea rostului și bandă permeabilă pe exterior, care lasă umezeala să iasă și oprește ploaia. Nu umple rostul doar cu spumă și nu o lăsa expusă la soare sau ploaie.
Rezolvă glaful și pragul
Glaful exterior trebuie să aibă pantă și picurător, ca apa să nu se întoarcă spre perete. Interiorul se finisează cu etanșare, nu cu simplu glet, pentru a evita fisurile la îmbinare.
Ce se întâmplă cu punțile termice
Puntea termică este un loc prin care căldura trece mai ușor decât prin restul peretelui. În jurul ferestrei apare mai ales pe latura de jos și pe cele două laterale. Dacă izolația nu este continuă, suprafața interioară se răcește, iar vaporii din aer se depun sub formă de apă. Aceasta este explicația pentru petele negre din colțuri, care nu sunt o problemă de curățenie, ci una de construcție.
Folosește, acolo unde proiectul o cere, profile de pornire și console termoizolante, iar peste ele aplică izolația fără goluri. Lipește plăcile pe tocul ferestrei cu adeziv și nu cu spumă pusă la întâmplare.
Verificările înainte de închidere
Verifică ancorele, rostul perimetral și plumbul ferestrei înainte de a acoperi lucrarea. Un montaj bun se vede și după: nu trebuie să simți curent de aer la colțuri și nu trebuie să se formeze apă pe toc în zilele reci. Ia în calcul și o discuție prealabilă cu proiectantul și cu echipa de montaj, ca fiecare să știe ce poziție a fost aleasă.
Materialul ferestrei contează la fel de mult. Pentru a compara varianta potrivită casei tale, citește tâmplăria exterioară: PVC, lemn sau aluminiu pentru casa nouă.
Pe scurt, un termopan bine ales pierde zadarnic căldura dacă este montat prost. Stabilește poziția în planul izolației, etanșează în straturi și verifică lucrarea cu atenție. Pentru restul etapelor casei noi, de la fundație la recepție, rămâi la ConstrucțiiPlus.
